Iubire ori Pasiune

 

Pasiunea fara iubire e foc, valvataie, dar fara continuitate si fara suflu usor si luminos. Iubirea fara pasiune, e elevata, sublima si.. casta. Cum se ajunge de la una la alta? Sau fiecare legatura e asa cum a lasat-o Dumnezeu..?In love

Intalnesc oameni, cladesc relatii, ofer atentie, afectiune, dragoste, iubire ori nimic, dupa caz. Felul energiei, atunci cand are intensitate mare, intre mine si ei se poate schimba dintr-un foc. Prea mult yin devine yang, asa cum prea mult yang devine yin. Agresiunea se poate schimba foarte usor in iubire. E doar elevarea energiei. Dar cand energia asta nu exista, fulgerul, vibratia, scanteia intre doi oameni – nu ai ce sa elevezi. Pur si simplu nu e nimic acolo.

„Iubirea se invata” – zic unii. Nimic mai departe de adevar cred eu. Obisnuinta si starea de ‘well being’ e cu totul altceva si n-are treaba cu iubirea.

Pe de alta parte… sentimentul de prea plin in dreptul inimii, dorinta de daruire si urcarea celuilalt pe un piedestal, unde nu mai e om ci barbatul ideal/femeia ideala, fara ego, fara asteptari, fericirea pentru sentimentul din tine si pentru fericirea lui… e iubire.  Si combinata cu dorinta de a-l simti pe celalalt aproape e.. uuh! prea cald deja aici

Ce amintiri frumoase. Si cu toate astea… Viata nu se traieste decat in prezent.
Dar jurnalul creste din amintiri si plasmuiri.

Anunțuri

Amintiri din Jurnalul fericirii

drop.gifDin randurile mai vechi, stampilate pe alt site, intr-o viziune mai tanara si mai masculina, rescrise aici ca un indemn pentru a le indeplini:

Fiecare dimineata incepe pentru mine la fel ca diminetile altor mii de elevi. Cu o multime de idei, dorinte in gand si… obisnuinta de a merge la scoala. Astept sa treaca timpul, inca putin timp, ca sa imi incep viata asa cum mi-o doresc.

Da, sunt tanar, explodez de energie si imi doresc sa vad lumea, sa ating pietrele de la Stonehenge, sa urc in turnul Eiffel, sa o salut pe Doamna Libertatii si sa dansez de ziua Sf Patrick cu trifoi la ureche. Totul real, nu in vreo lume virtuala.

Vreau sa simt iarba umeda sub talpi si sa fac baie noaptea in mare, vreau sa fur sarutari de la fetele frumoase pe care le intalnesc, sa castig la poker dupa o noapte cu baietii si sa ies dimineata in aburi de alcool pe strada. Chiar la rasarit.

Vreau sa trec iute in galop calare pe un cal nestapanit, sa tai padurea in doua si sa las in urma frunzele de toamna ravasite. Vreau sa ating lumina, sa zbor printre nori cu viteza incredibila, sa simt aerul cum ma ridica si sa brazdez cerul ca vulturul dupa prada, vreau sa cobor pe placa pe zapezile din Austria in perfect echilibru si sa simt pericolul mortii.

Vreau sa beau din vase de pamant in vechea Indie si sa ascult rugaciunile calugarilor budisti.

Pe toate le vreau si mai vreau destui ani de viata cat sa ma bucur de ele. Ma simt proaspat ca apa de munte si sangele imi curge repede prin vine. Nu, nu am sa-l incetinesc nici cu fum de tigara, nici cu mancare din plastic de la ‚mec’. Am sa ascult arzand chemarea apei, a vantului si a cerului pana ma va cere pamantul inapoi.

E cea mai optimista viziune de dimineata. Asa vreau sa-mi fie viata si sunt nerabdator sa las in urma cuvantul ‚trebuie’ si toate lucrurile care nu-mi dau emotii…

dive1.jpg

Traiesc in prezent?

  • Buna seara, sunt Elia si voi fi gazda voastra acum 🙂

Carpe diem – toata lumea il cunoaste. Dar cati stiu ce satisfactie aduc momentele traite dupa dictonul asta? Are o putere foarte mare si de fiecare data cand (eu una) ma hotarasc sa-l urmez, primesc brusc energie. Suvoi si moca.

Daca momentele iti sunt umplute de amintirile trecutului sau de reverii cu ochii deschisi pentru viitor, you’r NOT cool! Ridica-te din melancolie si fa un drum pana afara sa-ti inghete oasele putin si sa-ti limpezesti mintea.

Gandeste-te, afla ce-ti doresti si GO for it! Lenea si teama de nereusita nu fac decat sa te imbatraneasca. Cu fiecare secunda irosita.